De ce ne ocolește fericirea

       Un deziderat intâlnit frecvent în rândul oamenilor este fericirea - înțeleasă ca stare de bine. Tot ei presupun că fericirea depinde în special de ceea ce viața le aduce. Situațiile de viață și experiențele negative contribuie la disperarea și nefericirea oamenilor, dar nu chiar atât de mult decât intuiesc ei. Fericirea și bunăstarea resimțită zi de zi a oamenilor depind mult mai mult de modul în care aceștia se raportează viață decât de ceea ce viața le pune în față. Oamenii încearcă să descopere sursa fericirii de mii de ani, în ultimele decenii și psihologii au început să studieze fericirea într-un mod mai științific. Cercetările sugerează că majoritatea lucrurilor care sunt presupuse ca fiind aducătoare de fericire nu sunt - cel puțin nu pe termen lung. 

       Sursele fericirii pot fi clasificate în trei mari categorii: circumstanțe de viață, genetică și acțiunile persoanei. 

      Circumstanțe de viață - studiile arată că doar aproximativ 10% din fericirea oamenilor se datorează circumstanțelor lor de viață - cum ar fi locul de muncă, relațiile personale, situația financiară, situația familială și sănătatea. Cu toate acestea, pe ele ne concentrăm majoritatea timpului și încercăm să le schimbăm pentru a ne face mai fericiți. 

Aceste date implică faptul că circumstanțele tale de viață ar putea să te facă fericit, dar poate că nu te fac atât de fericit pe cât crezi că o fac sau atât cât îți imaginezi că o fac, raportat la efortul depus. Mulți oameni cred că vor fi mai fericiți dacă ar avea mai mulți bani. Cercetările arată că este dificil să fii cu adevărat fericit dacă trăiești în sărăcie; dacă îți este întotdeauna foame, frig, trăiești într-un mediu nesigur sau dacă datorezi mereu bani cuiva, atunci fericirea poate să te ocolească. Drept urmare, sub un anumit nivel de venit, oamenii săraci sunt mai puțin fericiți și mai puțin satisfăcuți de viața lor decât majoritatea oamenilor. Cu toate acestea, peste nivelul sărăciei, lucrurile se complică. Cercetătorii au descoperit că până la un venit de undeva între 60.000 și 75.000 de dolari pe an (studiul este făcut în S.U.A. dar este de presupus că și în România ar exista o sumă cu același caracteristici), mai mulți bani sunt asociați cu o stare un pic mai fericită. Motivul pentru care banii cresc fericirea până la un moment dat, pare să fie faptul că o anumită sumă de bani ajută la rezolvarea anumitor probleme din viață, probleme care îi fac pe oameni să fie stresați și nefericiți. Mai mult, după ce oamenii au undeva între 60.000 și 75.000 USD (în S.U.A.), nu există nicio relație între venit și fericire. 

Un alt lucru ce ține de circumstanțe pe care mulți consideră că i-ar face mai fericiți este dacă ar fi mai atractivi din punct de vedere fizic. Totuși studiile arată că oamenii mai fericiți nu sunt nepărat mai atrăgători din punct de vedere fizic decât cei nefericiți. Mulți oameni cred că există o relație între aspectul fizic și fericire, așa că depun mult efort pentru a arăta bine, iar unele persoane apelează la chirurgia estetică pentru a arăta mai bine. Pentru o perioadă scurtă de timp după operație, de multe ori sunt foarte mulțumiți de rezultate, dar după câteva luni, nu sunt mai fericiți decât au fost înainte de operație. Problema este că oamenii tind să se adapteze la schimbările plăcute în circumstanțele lor. Psihologii numesc acest proces adaptare hedonică: ne adaptăm/obișnuim emoțional la îmbunătățirile din contextul vieții noastre; deci ceva care inițial aduce fericire și plăcere își pierde efectul în timp.  

        Prognoză afectivă 

       Chiar dacă am experimentat cu toții adaptarea hedonică de multe ori în viața noastră, din anumite motive, nu ne așteptăm să se întâmple. Când ne gândim la evenimente viitoare, ne așteptăm ca sentimentele bune și cele rele să dureze mai mult decât o fac cu adevărat. Oamenii nu sunt buni la previziuni afective - în a prezice modul în care evenimentele le vor influența emoțiile pe termen lung. Psihologii au efectuat multe studii despre prognoza afectivă, iar ele arată în mod constant că oamenii aproape întotdeauna supraestimează cât de bine sau cât de rău se vor simți în urma evenimentului. Un motiv pentru care suntem atât de nepricepuți în a prezice cât de fericiți sau supărați ne vom simți este focalismul. El apare atunci când oamenii se gândesc cum se vor simți despre un eveniment din viitor concentrându-se aproape exclusiv pe eveniment, ignorând toate celelalte lucruri (resurse) care se vor întâmpla (sau accesa) concomitent cu evenimentul și care le vor influența emoțiile. În plus, un al doilea motiv pentru care oamenii sunt nepricepuți la prognozarea afectivă este acela că subestimează cât de bine vor face față provocărilor care apar. Oamenii au capacitatea de a scoate cele mai bune rezultate din situații destul de rele, dar atunci când își prezic emoțiile, oamenii tind să neglijeze rolul pe care îl vor juca resursele (personale și de coping) în reducerea emoțiilor lor negative. Din păcate, slaba noastră capacitate de a prezice cât de fericiți ne va face ceva să ne simțim poate duce la unele decizii destul de nefaste, iar aproape fiecare decizie pe care o luăm, mare sau mică, se bazează parțial pe convingerile noastre despre cât de fericiți ne vor face. Dacă adesea judecăm greșit impactul pe termen lung al evenimentelor asupra fericirii noastre vom lua uneori decizii proaste și, când privim înapoi, de multe ori ne simțim dezamăgiți că alegerea noastră nu ne-a făcut atât de fericiți cum ne așteptam, intrând astfel într-un cerc vicios. 

      Genele și Fericirea 

      Cercetările sugerează că numai aproximativ 10% din fericirea oamenilor se datorează circumstanțelor lor de viață și că aproximativ 50% din aceasta se datorează moștenirii genetice a oamenilor, despre care nu puteți face multe. Genele joacă un rol important în personalitățile oamenilor, inclusiv în modul în care acestea tind să răspundă la ceea ce li se întâmplă. Genele noastre determină structura și activitatea creierului nostru: creierul unora este structurat în moduri care promovează emoțiile pozitive, iar unele persoane au creierele care răspund mai ușor la emoțiile negative. 

Multe studii au arătat în mod concludent că aproximativ 50% din variabilitatea pe care o vedem în gradul în care oamenii experimentează emoții pozitive și negative se datorează factorilor genetici. De exemplu, cercetările arată că gemenii identici sunt mai asemănători în nivelul lor de fericire - sau nefericire - decât frații care nu sunt gemeni chiar și atunci când gemenii au fost separați la naștere și crescuți de familii diferite. Genele lor identice creează creiere aproape identice care le fac asemănătoare la cât de fericite sau nefericite sunt. Cu toate acestea, ele nu vor fi chiar identice în ceea ce privește fericirea, deoarece influențele genetice reprezintă "doar" 50 la sută din fericire. 

Cel mai bun mod de a gândi despre influența geneticului este să te gândești la tine ca având un nivel de fericire de bazal de fericire (nivel dat de genetic). Evenimentele bune îți vor crește temporar fericirea, iar evenimentele rele te vor face nefericit. Cu toate acestea, după ce acele evenimente au trecut și nu se întâmplă nimic deosebit de bun sau rău în viața ta, te vei întoarce din nou la nivelul bază (dat de genotip) - aproape ca și cum ar fi un punct de referință. 

      Dacă ne raportăm la 50 la sută din fericire datorată unor factori genetici și 10 la sută datorită circumstanțelor de viață, restul de 40 la sută se datorează comportamentului intenționat - ce facem și cum gândim. Oamenii care sunt mai fericiți fac lucrurile diferit decât oamenii care sunt mai puțin fericiți. Cercetările sugerează că, dacă facem cu toții lucrurile așa cum fac oamenii fericiți, vom fi și noi mai fericiți. 

       Bunăstarea subiectivă 

       Atunci când oamenii își imaginează o persoană cu adevărat fericită, se gândesc adesea la cineva care zâmbește sau care râde, care se bucură de un surplus de plăcere, deoarece li s-a întâmplat ceva bun. Cu toate acestea, majoritatea oamenilor își doresc mai mult decât episoade ocazionale de fericire, își doresc un sentiment imperativ de mulțumire și plăcere - un sentiment de bunăstare care merge mai adânc decât fericirea. Această noțiune de bunăstare subiectivă este diferită de fericirea de moment. 

Oamenii care trăiesc în general cu un sentiment de bunăstare subiectivă ridicată diferă de persoanele care raportează o bunăstare subiectivă mai mică în gradul în care viața lor este caracterizată de eudaemonia, care poate fi definită ca trăind viața într-un mod care se concentrează pe lucruri care sunt intrinsec (la nivel interpersonal) importante pentru bunăstarea umană. Unele obiective sunt mai importante intrinsec pentru bunăstarea voastră, ceea ce înseamnă că sunt urmărite pentru binele individual pe care îl aduc, mai degrabă decât pentru a obține altceva. Petrecerea mai mult timp cu copiii sau prietenii dvs. poate fi un obiectiv intrinsec, deoarece probabil doriți cu adevărat să petreceți mai mult timp cu ei - nu pentru a obține un alt obiectiv. Pe de altă parte, a face bani nu este un obiectiv intrinsec. Nu doriți să câștigați bani doar pentru a avea teancuri de bani; vrei bani pentru că astfel vă puteți permite să obțineți sau să faceți alte lucruri. 

      Desigur, nimeni dintre noi nu se poate concentra doar pe obiective intrinseci, care sunt în mod deosebit de importante pentru noi la nivel personal; cu toții trebuie să facem multe lucruri din motive extrinseci și de multe ori nu avem prea mult control asupra multor activități motivate extrinsec. Cu toate acestea, oamenii mai fericiți sunt capabili să adauge obiective intrinseci satisfăcătoare vieții lor - cum ar fi hobby-urile și petrecerea timpului cu cei dragi - ceea ce îi va duce la o bunăstare mai mare. Cercetările arată că persoanele mai fericite sunt implicate în anumite obiective pe termen lung, poate chiar pe viață, pe care le urmăresc în mod regulat. 

Poate cel mai important, cercetarile arată în mod constant, că oamenii mai fericiți pun mai mult timp și efort în relațiile lor cu ceilalți oameni. Cu toate acestea, doar pentru că oamenii fericiți se implică în activități intrinsec importante, nu înseamnă neapărat că sunt fericiți pentru că fac aceste lucruri. Poate că a fi fericiți îi face pe oameni să se comporte în aceste moduri. A fi fericit duce la un comportament mai bun, dar comportarea în aceste moduri (bune) îi determină și pe oameni să se simtă mai fericiți. Direcția cauzalității merge în ambele sensuri.

Referințe bibliografice

Lyubomirsky, S. (2007). The how of happiness: A scientific approach to getting the life you want. Penguin Press 

Pawelski, S. (2011). The Many Faces of (Happiness). Scientific American Mind, 22(4), 50-55.